Cine, ce este magistratul-asistent?
Acasă / Cine, ce este magistratul-asistent?
Elemente de evoluţie istorică privitoare la profesia de magistrat-asistent:
– Primele referiri la o funcţie asemănătoare celei de magistrat-asistent apar odată cu Legea pentru înființarea Curții de Casațiune și Justiție din anul 1861 (în Moldova) şi 1862 (în Ţara Românească) în cuprinsul căreia, la art. 16, erau evidenţiate condiţiile de numire în această funcţie în cadrul Curţii, asemănătoare membrilor Curţii de Casaţie;
– Profesia de magistrat-asistent a fost nominalizată expres pentru prima dată în Legea pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie din 19 decembrie 1925 unde se preciza că magistratul-asistent făcea parte din ordinul judecătoresc (art. 8);
– Prin Legea pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 12 iulie 1939 se stabilea o organizare a instanţei supreme similară celei existente în Franţa, şi preluând textul legii din 1925, această lege prevedea că „pe lângă Curtea de Casaţie funcţionează un număr de magistraţi-asistenţi, care, fac parte din ordinul judecătoresc” (art. 14);
– Prin Legea nr. 92/1992, la art. 42, se prevedea că: ,,Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie.”;
– Prin Legea nr. 56/1993, la art. 36 şi 37, se prevedea că: „prim-magistratul asistent, magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi fac parte din Corpul Magistraţilor şi se bucură de stabilitate. Condiţiile generale de numire a acestora sunt cerute pentru funcţia de magistrat, conform Legii nr.92/1992, republicata”, iar „prim-magistratul asistent are grad de judecător de curte de apel.”
– Proiectul propus iniţial al Legii nr. 303/2004 prevedea la art. 2 că: ,, judecătorii, procurorii şi magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au calitatea de magistraţi şi fac parte din corpul magistraţilor”, iar prin art. 65 alin. (l) se prevedea faptul că „prim-magistratul, magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac parte din corpul magistraţilor şi se bucura de stabilitate”.
– Forma finală a Legii nr. 303/2004 la art. 66 a reţinut doar că, magistratul-asistent se bucură de stabilitate, şi fără a-l mai nominaliza pe acesta în corpul magistraţilor a subliniat că în ceea ce îl priveşte, condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror, iar dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.
Cine este astăzi magistratul-asistent?
Magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
În prezent, statutul şi activitatea magistratului-asistent sunt reglementate de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea nr. 304/2022 privind organizarea organizarea judiciară, unde la art. 22 se precizează că:
,,(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2) Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale completurilor de 5 judecători şi ale completurilor de judecată din cadrul secţiilor.
(3) Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
(4) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”
Magistratul-asistent de la Curtea Constituţională:
În cadrul Curţii Constituţionale funcţionează Corpul magistraților-asistenţi, din care fac parte prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi și magistraţii-asistenţi, numiţi în funcţie potrivit Legii nr. 47/1992, Legii nr. 303/2022 şi dispoziţiilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionele.
Corpul magistraţilor-asistenţi îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii Constituţionale şi îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) preiau dosarele jurisdicţionale în care au fost desemnaţi;
b) redactează corespondenţa în legătură cu soluţionarea cauzei la solicitarea judecătorului-raportor;
c) asigură documentaţia necesară judecătorului-raportor, cu privire la soluţiile din jurisprudenţă şi doctrina română şi străină, în dosarele repartizate şi întocmesc proiectul de raport;
d) verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare în dosarele la a căror soluţionare participă;
e) redactează deciziile, hotărârile şi avizele, sub controlul judecătorului-raportor;
f) redactează încheierile pronunţate;
g) întocmesc fişele cuprinzând cheile de jurisprudenţă care însoţesc actele Curţii Constituţionale şi introduc în fişierul electronic de jurisprudenţă datele necesare;
h) întocmesc, în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale, răspunsuri la cererile formulate în dosarele Curţii înainte de pronunţarea deciziei, a hotărârii sau a avizului consultativ;
i) efectuează serviciul de permanenţă, atunci când este cazul;
j) îndeplinesc şi alte atribuţii, la solicitarea judecătorului pe lângă care sunt repartizaţi sau a judecătorului-raportor, referitoare la activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale sau la cererea preşedintelui.
Ce este magistratul-asistent?
Din cuprinsul Legii nr. 303/2022, Legii nr. 304/2022, Legii nr. 47/1992 şi a Regulamentelor de organizare şi funcţioanre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Regulamentului de organizare şi funţionare a Curţii Constituţionale, magistratul-asistent este un profesionist în drept de înaltă jurisdicţiei. Fără a fi confundat cu judecătorul şi procurorul acesta are un rol bine definit în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale sprijinind în mod specific activitatea judecătorilor celor două instituţii.
Deşi, magistratul-asistent nu este numit prin Decret Prezidenţial şi nu este nominalizat în Constituţie în mod expres alături de judecători, procurori ca parte a autorităţii judecătoreşti şi de judecătorii constituţionali ca membru al Curţii Constituţionale, acesta are totuşi un rol important în activitatea Înaltei Curţi şi Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte rolul său în cadrul Înaltei Curţi, prin raportare la legile aplicabile, magistratul-asistent este un subiect activ în cadrul proceselor aflate pe rolul acestei instanţe. Pregătirea şedinţelor de judecată, efectuarea etapei de verificare a cererii de recurs şi regularizarea acesteia, participarea sa în cadrul şedinţelor publice de judecată, participarea sa în faza deliberărilor cu vot consultativ, semnarea încheierilor de şedinţă, a minutelor şi redactarea hotărârilor atribuite în sarcina sa de către preşedintele de complet, confirmă că magistratul-asistent alături de judecător şi procuror, deţine un statut special în cadrul proceselor judecătoreşti aflate pe rolul Înaltei Curţi.
Cât priveşte magistratul-asistent de Curte Constituţională, acesta are de asemenea un rol important în activitatea Curţii, specificitatea activităţilor sale fiind asemănătoare celor întreprinse de magistratul-asistent al Înaltei Curţi, cu menţiunea că această instituţie nu înfăptuieşte justiţia, ci este garantul supremaţiei Constituţiei.
Fără ca noile legi ale justiţiei să definească în mod clar statutul magistratului-asistent, apreciem, raportându-ne şi la textele de lege aplicabile acestei profesii conform cărora magistratul-asistent se bucură de stabilitate şi are aceleaşi drepturi, îndatoriri, incompatibilităţi şi interdicţii ca judecătorii şi procurorii, că această profesie face parte integrantă din autoritatea judecătorească, cu activităţi specifice stabilite prin legi speciale.
Elemente de drept comparat privitoare la profesia de magistrat-asistent:
– Franţa: echivalent magistraţilor-asistenţi din România sunt judecătorii referenţi (conseillers referendaires) de la Curtea de Casaţie Franceză, funcţie ce face parte din corpul magistraţilor. Consilierii refernţi sunt în număr de 70 şi sunt toţi magistraţi de la instanţe inferioare, numiţi pe un mandat de 10 ani, participă în procesele şi asemeni magistraţilor-asistenţi exprimă un vot consultativ şi redactează hotărâri;
– Luxemburg: există aceeaşi funcţie de consilier referent, care exercită atribuţii asemănătoare magistratului-asistent din ţara noastră şi este numit de Rege;
– Cehia: există profesia de asistent al judecătorului, profesie care din anul 2000 face parte din corpul magistraţilor;
– Polonia: există profesia de asistent de justiţie, care face parte din corpul magistraţilor putând fi delegat de către ministrul justiţiei și din rândul judecătorilor instanţelor de drept comun;
– Finlanda: există judecători asistenţi sau referenţi judiciari, care exercită atribuţii asemănătoare magistratului-asistent, aceştia fiind numiţi din rândul judecătorilor asistenţi de la instanţele administrative;
– SUA (în state precum New Jersey, Florida, Ohio, Virginia de Vest): există de asemenea funcţia de magistrat-asistent;
– Africa de Sud: începând cu anul 1993 prin Legea referitoare la Instanţele Magistraţilor, se nominalizează expres profesia de magistrat-asistent, profesie care face parte din corpul magistraţilor alături de magistraţi şi magistraţii suplimentari;
De-a lungul timpului apar în rândul judecătorilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene judecători a căror carieră a cuprins şi exercitarea profesiei de magistrat-asistent, precum: Gerhard Reischl, fost magistrat-asistent, apoi consilier asimilat unui magistrat în cadrul Ministerului Justiţiei al landului Bavaria (1951-1954), Adolphe Touffait, fost magistrat-asistent la Curtea de Apel din Douai, apoi din Paris (1933-1936), sau Christiaan Willem Anton Timmermans, fost magistrat-asistent la Curtea de Apel din Arnhem.
Din contextul aspectelor antereferite, rezultă faptul că profesia de magistrat-asistent are o tradiţie veche în ţări precum Franţa, Germania şi Olanda.
În prezent, există judecători ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care au deținut în cariera lor funcţia de referent juridic/judecător raportor/judecător asistent, începând chiar cu preşedintele Curţii: Koen Lenaerts şi continuând cu Alexandra (Sacha) Prechal, Niilo Jääskinen, Jean-Claude Bonichot, Manuel Campos Sánchez-Bordona, Nuno José Cardoso da Silva Piçarra, Dimitrios Gratsias, ori avocaţii generali Jean Richard de la Tour (judecător referent la Curtea de Casaţie a Franţei între 1996-2004) şi Anthony Michael Collins.
